luni, 12 aprilie 2010

"Nu stie iarna sa se indure de noi copacii fara padure".Tatiana Stepa

Eu sunt o padure aflata langa un munte aflat langa o padure.

Fugi calcand usor peste mine,alearga si intra mai adanc in intunericul meu rece si simte-ma cu adevarat.

Striga cand nu-ti mai incapi in piele si transpiratia o sa cuprinda trupul tau ca un leu in nebuni lui.

Priveste-ma si cuprinde-mi orizontul apoi respira si simte mireasma care pluteste deasupra.


Bea din apa care se scurge usor din crapatura unor stanci si alina-ti setea care te-a mistuit de-a lungul calatoriei tale, pentru ca o sa stai mult aici.Lasa-o sa se prelinga pe buzele tale si sa iti aduca linistea. Asculta-mi cantecul care se aude de undeva din departare si canta cu mine sau contra timp.E melodia iubirii care o stie orisicine.

Aseaza-te la temelia unui copac si odihneste-te.O sa te tin in bratele mele tot timpul.

Atinge cu palma ta muschiul umed care impresoara pamantul si bucura-te de simturile tale.

Nu lasa ceata sa te ademeneasca si sa-ti fure gandurile.Cand o sa se lase taioasa si fara inima pe pamant si aerul care-l respiri va fi tot ceta, vei sti ca indoiala ti-a cuprins inima.
Atunci va fi prea tarziu pentru tine si va trebui sa pleci.
Ridica-te deci si incepe sa pasesti peste crengi si ganduri si frunze uscate pentru ca o sa-mi ascund verdeata de drumul pasilor tai.
Eu nu o sa-ti mai arat drumul inapoi si nici nu o sa-ti fac calatoria usoara.Vei rataci zile la rand printre copacii vietii tale, intrebandu-te unde ai gresit si raspunsul sta scris in talpile tale.Tu nu sti sa-l citesti dar il ai scris in tine si eu l-am citi demult.
Indeparteaza-te si alunca printre carari pana iti vei gasi pacea,care nu ai stiut sa o vezi aici.
Eu sunt Padurea cea care iti da tie aerul si viata.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu